26 Mai 19

Transsexualismul şi hirotonia femeilor…

  • 30 Aprilie 19
  • LGBT
  • 0
    Înaintea unei conferinte cu tema Convertire şi convertiti, pe care am tinut-o în Alba Iulia, am primit o întrebare pe un biletel: „Ce legătură există între ecumenism şi căderile sexuale? Oare hirotoniile preotilor şi episcopilor homosexuali ale altor confesiuni nu ne vor afecta şi pe noi, care avem relatii bune cu ei? Fiind întrebat: «Credeti că mai este timp pentru ecumenism?», părintele Stăniloae răspundea întrun interviu: «Eu nu prea sunt pentru ecumenism… A avut dreptate un sârb, părintele Iustin Popovici, care l-a numit panerezia timpului nostru. Şi eu unul îl socotesc produsul masoneriei… De ce să mai stau cu ei, care au făcut femeile preoti, care nu se mai căsătoresc, homosexuali, în America şi în Anglia… Occidentul? Occidentul – toate prostiile…»”.

    Întrucât nu am apucat să răspund atunci la întrebare, voi răspunde acum, aici. Cunosc pozitia părintelui Stăniloae, l-am auzit şi eu făcând aceste afirmatii dure. Nu direct, ci am ascultat de pe internet un fragment din acest interviu… Toată lumea ştie că părintele Stăniloae este cel mai mare teolog român. Şi dacă, după ani de zile în care a avut ocazia să cunoască bine ecumenismul, a făcut o astfel de afirmatie, eu ce pot să spun? Nu am nici pregătirea, şi nici motive ca să pun la îndoială punctul său de vedere.
    Cât priveşte legătura noastră cu confesiunile care hirotonesc preoti homosexuali sau preotese, îmi aduc aminte de cuvântul împăratului David de la începutul Psaltirii: Fericit bărbatul care n-a umblat în sfatul necredincioşilor şi în calea păcătoşilor nu a stat şi pe scaunul hulitorilor n-a şezut… (Ps. 1, 1). Nu cred că Sfintii Părinti ar fi stat de vorbă cu vreo femeie hirotonită împotriva traditiilor Bisericii… Cu toată deschiderea pe care o au unii ortodocşi spre ecumenism, nu cred că această deschidere merge până la acceptarea femeilor preotese sau a preotilor homosexuali. (Şi această hirotonie a femeii nu e până la urmă o formă mascată de transsexualism? Mie aşa mi se pare, căci femeile respective nu se multumesc cu talantii lor, şi aspiră la ai bărbatului.) Dacă nu se vor pocăi, şi ele şi ei vor auzi la Judecată glasul lui Hristos: Nu oricine Îmi zice: Doamne, Doamne, va intra în împărătia cerurilor, ci cel ce face voia Tatălui Meu Celui din ceruri. Multi Îmi vor zice în ziua aceea: Doamne, Doamne, au nu în numele Tău am proorocit şi nu în numele Tău am scos demoni şi nu în numele Tău minuni multe am făcut? Şi atunci voi mărturisi lor: Niciodată nu v-am cunoscut pe voi. Depărtati-vă de la Mine cei ce lucrati fărădelegea (Matei 7, 21-23).
    Roadele acestor falşi mărturisitori ai credintei creştine se văd: lumea ia de la ei pildă de desfrâu. Unii nu se uită dacă aceia nu sunt ortodocşi. Dacă scrie în ziar că a fost hirotonit un episcop homosexual, cititorii rămân cu impresia că e şi mai mare căderea în rândul slujitorilor altarului. Nu se gândesc: „Oare ăsta chiar e episcop? Oare face parte din Biserica lui Hristos, sau nu?”. Că dacă nu face parte, nu are de ce să ne smintească atât căderea lui…
    „Americanul Gene Robinson a fost consacrat duminică episcop al Bisericii Episcopale din S.U.A., fiind primul homosexual care ocupă această demnitate în cadrul confesiunii protestante, relatează Rompres. Gene Robinson a fost ales episcop în iunie 2003 şi ratificat în noiembrie, în cadrul unui proces care a generat numeroase critici şi proteste ale membrilor Bisericii Episcopale. În cadrul Bisericii Anglicane, din care face parte şi Biserica Episcopală, Gene Robinson este prima persoană declarată homosexuală care a fost desemnată să ocupe functia de episcop.”
    Astfel de pseudo-hirotonii vin să întărească afirmatia Sfântului Nicolae Velimirovici cum că „toti păgânii Îl urăsc pe Hristos din cauza creştinilor. Toti Îl resping, căci aud de la creştini cum chiar şi ei se leapădă de El în numele culturii lor…” Cum să creadă păgânii că Hristos este viu, când cei pe care îi consideră creştini duc o viată mai păcătoasă decât a necredincioşilor?
    Deşi în anul 1998 episcopii aşa numitei „Biserici Episcopale” hotărâseră că relatiile homosexuale sunt „incompatibile cu Scriptura”, în cele din urmă Gene Robinson a fost hirotonit episcop… Oare nu este asta o dovadă clară că şi „Biserica” din care face parte este incompatibilă cu Scriptura? (Sfânta Scriptură zice foarte clar: Să nu te culci cu bărbat, ca şi cu femeie; aceasta este spurcăciune (Levitic 18, 22). Ba încă, în Legea cea Veche Dumnezeu a cerut clar oamenilor pedepsirea homosexualilor: Păziti legile Mele şi le pliniti, că Eu sunt Domnul, Cel ce vă sfinteşte. (…) De se va culca cineva cu bărbat ca şi cu femeie, amândoi au făcut nelegiuire şi să se omoare, că sângele lor asupra lor este (Levitic 20, 813).
    Apostazia domnului Robinson este atât de mare încât el relatează divortul de fosta sotie ca şi cum ar fi făcut ceva bineplăcut lui Dumnezeu: „Am mers împreună la biserica unde se oficiase căsătoria noastră şi, în contextul Euharistiei, ne-am dezlegat reciproc de jurămintele făcute, ne-am cerut iertare, am promis că ne vom creşte împreună copiii şi ne-am împărtăşit cu Trupul şi Sângele Domnului”.
    Dacă Hristos S-ar fi arătat în „biserica” respectivă la acea „dezlegare de jurământ”, sau dacă S-ar fi arătat la hirotonia întru episcop a lui Gene Robinson, S-ar fi purtat cu aceeaşi iubire cu care S-a purtat fată de cei care batjocoreau Templul, transformându-l în „casă de negustorie”: Iisus S-a urcat la Ierusalim. Şi a găsit şezând în templu pe cei ce vindeau boi şi oi şi porumbei şi pe schimbătorii de bani. Şi, făcându-Şi un bici din ştreanguri, i-a scos pe toti afară din templu, şi oile şi boii, şi schimbătorilor le-a vărsat banii şi le-a răsturnat mesele (Ioan 2, 13-15).
    Tâlcuind versetele din „Epistola către romani” în care Sfântul Apostol Pavel făcea referire la homosexuali (cf. Rom. 1, 26-27), Sfântul Ioan Gură de Aur scria: „Ce poate fi mai spurcat decât un bărbat tăvălindu-se în (astfel de) curvii? Ce poate fi mai gretos? O! Ce nebunie! O! Ce smintire! (…) Voi însă, care săvârşiti acest păcat, ati făcut neamul nostru omenesc mai necinstit decât necuvântătoarele, căci îl batjocoriti prin asemenea fapte şi vă batjocoriti şi voi înşivă”. 
    Părintele Ilie Moldovan, una dintre cele mai importante figuri ale teologiei româneşti, a scris câteva rânduri la care ar fi bine să ia aminte toti cei care consideră că optiunea „episcopului” Gene Robinson ar putea fi compatibilă cu învătătura creştină: „Prin orice alt păcat de desfrânare, diavolul lucrează prin om ca printr-un instrument al său. Prin homosexualitate, mai mult, actionează ca printr-o slugă credincioasă. Căci această nelegiuire neagă până şi realitatea bărbatului şi a femeii, contestând astfel ordinea firească a lumii şi, în acelaşi timp, ordinea ei spirituală. (…) Homosexualul, omul desfrânat care şi-a trădat iubirea, este un individualist prin excelentă, care nu urmăreşte decât satisfacerea unor plăceri impudice, ca şi a unui egoism exacerbat, păcatul împotriva firii devenind, pentru el, unicul sens al existentei sale54. Se poate considera un om liber, cum adesea se pretinde? Liber de sub legile Creatorului, dar rob înlăntuit al unei patimi care îl torturează profund, îl nelinişteşte şi îl asupreşte. Dacă ar fi sincer, ar recunoaşte loial că atâta vreme cât îşi caută fericirea pe aceste căi cu totul nepermise, fără să vrea soarbe cu nebunie amărăciunile infernului. De aceea, nu poate călca atât de grav o lege a firii fără să i se atragă atentia…” (VII B 11). Deci, atunci când legile firii sunt călcate, trebuie ca făptaşilor să li se atragă atentia…
    Cât despre Occidentul la care făcea referire părintele Stăniloae, cel cu homosexuali şi femei hirotonite, e trist că a devenit pentru noi un reper spiritual…
 
Extras din: Danion  Vasile - Tinerii şi sexualitatea - PĂCATE  NOI,  PĂCATE  VECHI
EDITURA EGUMENITA
Lasa un comentariu
avatar
Articolul lunii
Retele Sociale
  • Facebook
  • Google+
  • Twitter
  • Comentarii
  • Apreciate
  • Vizualizari
Citate Ortodoxe