21 Aprilie 18

Teologia ortodoxa si Mircea Eliade

  • 21 Decembrie 17
  • Cultura Generala
  • 0
    J.M. Velasco, cunoscut autor celor interesati de Istoria Religiilor, desi incearca sa aduca argumente in favoarea ortodoxiei lui Eliade un text de Jurnal, datat 1963, delimiteaza intr-unul din eseurile sale Teologia de Istoria Religiilor spunand: "Mircea Eliade este istoric al religiilor. Opera sa nu este teologica si nu poate fi utilizata in scopuri apologetice de vreuna din confesiuni. De origine crestin ortodox, el este extraordinar de discret in aluziile la pozitia religioasa personala". Pe de alta parte, "Thomas J.J. Altizer (Universitatea din Atlanta) afirma ca teologia actuala trece printr-o criza a carei solutie nu e decat insusirea si asimilarea sacrului preconizata de Eliade". Acelasi profesor citat de Ionel Jianu considera ca "religia crestina va muri (!!! n.n.) daca va continua sa ramana legata de o istorie si de o civilizatie pe cale de disparitie... M.E. este omul cel mai calificat pentru a initia teologia contemporana in misterul si realitatea lumii sacre". Dupa cum se observa in aceasta privinta lucrurile nu sunt foarte lamurite existand pareri pro si contra folosului scrierilor stiintifice eliadesti din perspectiva teologica. Mai mult decat atat, profesorul Altizer avanseaza nebuneasca idee ca Eliade e singurul in stare sa "initieze" teologia crestina actuala!!
    In Biserica noastra, dupa cate stim, singurul teolog care critica virulent opera marelui savant este Nichifor Crainic. Exista o serie de trei articole publicate in epoca (1963) ale teologului nostru la adresa lui Eliade, articole adunate acum prin grija lui Mircea Handoca sub denumirea generica de Dosarul Eliade, care va numara, se pare, 25 de volume, din care au aparut abia sapte. In aceste articole Nichifor Crainic il numeste pe Eliade: "erudit in obscuritatile sibiline din descantecele tuturor babelor de pe glob", "satelit al lui Nae Ionescu, astru fara lumina proprie", "sexolog maniac", "pornograf maniac". Acelasi Nichifor Crainic afirma despre Eliade: "M.E. nu are nici un aport personal. El e o prodigioasa aparitie livresca. A devorat tot ce a gasit prin biblioteci despre superstitiile omenirii primitive si acest conglomerat il trece in carti proprii care fie ca se numesc Istoria religiilor, Yoga, Mitul eternei reintoarceri sau Faurari si alchimisti (aceasta din urma lucrare avand in editiile franceza si engleza ilustratii cu stranii reproduceri pornografice scoase din alchimia medievala); toate au acelasi continut acumulat si interpretat cu o perseverenta demonica in sensul unui sexualism universal. M. E. e un sexolog maniac. Maniac fiindca este obsedat de una si aceeasi tema, fortificata mereu cu aberatii culese din superstitiile preistorice ale omenirii, pentru a cladi pe temeiul lor o vedenie pansexuala a universului. Aderand la aceasta vedenie, el refuza sa o numeasca primitiva, calificand-o mai prestigios cu termenul de arhaica". 
    In acelasi articol Nichifor Crainic spune: "Pentru a-si demonstra aceasta teza...(anume ca tot universul e rodul unui pansexualism, -freudism inainte de Freud- , care se reflecta ca arhetip cosmogonic in pansexualismul terestru) Mircea Eliade ingramadeste cu o eruditie mai mult decat normala toate aberatiile erotomaniei culese din cartile care vorbesc despre practicile si riturile obscene chineze, hinduse, arabe, egiptene, eline si medieval-europene, insirate in milionimi de citate". Marele nostru teolog e oripilat si de studiul compilat (n. N. Crainic) despre yoga hindusa unde "e un capitol uluitor de detalii scabroase, in care cu o placere nestapanita, da lista numelor proprii in toate dialectele orientale ale organelor si actiunilor erotice naturale si mai ales contra firii... aceasta nomenclatura anatomica de dictionar obscen nu dovedeste decat gustul morbid al autorului". De altfel debutul literar al lui Eliade e un faimos eseu, "o confesiune sexuala de un cinism dezgustator", e vorba de "Litanii pentru fecioara" (martie 1928), urmat de "Glorii pentru mascul" (aprilie 1928) aparute la Pamantul din Botosani si reproduse sub titlul generic "Apologia virilitatii" in volumul omagial Eliadiana, Polirom, pp. 9-11 (n.n.).

Extras din: Hristos şi tinerii - Laurentiu Dumitru
Apare cu binecuvantarea Prea Sfintitului CALINIC, Episcop al Argesului si Muscelului
Lasa un comentariu
avatar
Articolul lunii
Retele Sociale
  • Facebook
  • Google+
  • Twitter
  • Comentarii
  • Apreciate
  • Vizualizari
Citate Ortodoxe
Colaboratori: www.ioanistrati.ro

Total online: 3
Vizitatori: 3
Utilizatori: 0