21 Octombrie 18

TAINA NUNŢII SAU CĂSĂTORIA

  • 04 Februarie 18
  • Invatatura de Credinta
  • 0
1.    Numele. Nunta este acea Sfântă Taină prin care bărbatul şi femeia, convin în chip liber să trăiască împreună toată viaţa, spre a-şi creşte copiii în spiritul religiei creştine şi pentru a se ajuta reciproc în toate împrejurările, dobândind harul dumnezeiesc pentru atingerea acestui scop.
2.    Instituirea dumnezeiască. Chiar de la început, de la creaţie, Dumnezeu a făcut pe om în aşa fel ca să crească şi să se înmulţească numai prin căsătorie.
    în Sfânta Evanghelie nu se găseşte un loc expres din care să se vadă limpede că Mântuitorul a instituit taina căsătoriei; dar El a sfinţit căsătoria prin participarea la nunta din Cana Galileiei, când a făcut şi cea dintâi minune, prefăcând apa în vin. Mai târziu a vorbit adesea despre căsătorie şi despre indisolubilitatea ei în aşa fel, încît se vede limpede că a privit-o ca taină sfântă. Acest caracter rezultă însă fără umbră de îndoială din sfaturile date de Sfântul Apostol Pavel bărbaţilor de a-şi iubi femeile, precum a iubit Hristos Biserica şi femeilor de a se supune bărbaţilor lor ca Domnului, din cuvintele: Taina aceasta este mare, iar eu zic în Hristos şi în Biserică (Efes. 5,32).
Protestanţii nu recunosc căsătoriei caracterul de taină, ci zic că e o simplă instituţie naturală şi socială.
3.    Forma acestei Sfinte Taine sunt cuvintele preotului: Cunună-se robul lui Dumnezeu (cutare) cu roaba lui Dumnezeu (cutare) în numele Tatălui si al Fiului si al Sfântului Duh şi rugăciunea: Doamne Dumnezeul nostru cu mărire şi cu cinste încununează-i.
4.    Materia este declaraţia mirelui şi a miresei, făcută în faţa preotului, că de bună voie se căsătoresc şi că vor îndeplini, unul faţă de altul şi amândoi faţă de copii şi de Biserică, toate datoriile ce decurg din căsătoria creştină.
5.    Efectele Tainei Căsătoriei sunt: a) împărtăşirea handui dumnezeiesc celor ce se căsătoresc, pentru ca unirea lor să fie icoană fidelă a unirii lui Hristos cu Biserica şi ca să se poată deci îndeplini scopul căsătoriei; şi b)păstrarea înţelegerii între soţi, ca să fie indisolubilă căsătoria, după cuvântul Domnului: Ce a unit Dumnezeu (la creaţie), omul să nu despartă (Matei 19,6).
6.    Săvârşitorul este episcopul sau preotul.
Romano-catolicii susţin că săvârşitorii acestei taine sunt înşişi tinerii care se căsătoresc. Când ei se învoiesc unul cu altul să se căsătorescă, săvârşesc prin aceasta însăşi taina căsătoriei. Preotul e un simplu martor, fără de care căsătoria nu este valabilă. Cu asemenea păreri, romano-catolicii nimicesc caracterul de Sfântă Taină a căsătoriei şi stabilesc o dogmă nouă, cum că laicii sunt săvârşitori ai Sfintelor Taine.
7.    Primitorii acestei Sfinte Taine sunt tinerii creştini de ambele sexe.

Extras din: Mitropolitul Irineu Mihălcescu
DOGMELE BISERICII CREŞTINE ORTODOXE
EDITURA EPISCOPIEI ROMANULUI ŞI HUŞILOR -1994
Lasa un comentariu
avatar
Articolul lunii
Retele Sociale
  • Facebook
  • Google+
  • Twitter
  • Comentarii
  • Apreciate
  • Vizualizari
Citate Ortodoxe

Total online: 1
Vizitatori: 1
Utilizatori: 0