23 Mai 19

Scara păcatului

  • 22 Aprilie 19
  • Tineri
  • 0
    Cărţile şi revistele pentru tineri abundă în reţete de cucerire. Iată un răspuns la întrebarea: „Cum să seduci fetele?”: „Un Romeo prea grăbit, înfrigurat de pasiune, nu mai e seducător, se arată sclavul dorinţei şi poftelor sale. În schimb, umorul şi «limbariţa» sunt foarte eficace. Când faci o fată să râdă, înseamnă că ai parcurs jumătate de drum. Trebuie să-i spui alesei că o găseşti unică, excepţională, că nu seamănă cu nimeni alta şi, mai ales, să nu o consideri o simplă «pereche de sâni sau de fese». Dacă pari sincer (şi, cu atât mai bine, dacă eşti), cresc şansele de reuşită. În schimb, nu trebuie să te dai donjuan de bâlci, să spui că e de ajuns să «pocneşti din degete ca să ai o tipă», să te dai «un profesionist al sexului», să-i spui, ca s-o flatezi, că nu te întâlneşti decât cu «gagici tari»”.
    Multe fete nu îşi dau seama că „umorul şi limbariţa” pot fi arme din arsenalul unui donjuan care îşi maschează intenţiile…
    Cred însă că important nu este ca fetele creştine să studieze manualele după care tinerii învaţă să le seducă. Important este ca ele să cunoască arta duhovnicească a luptei împotriva păcatului. Astfel, ele îşi vor putea păstra curăţia sufletească şi pe cea trupească… Iar dacă şi-au pierdut-o pe cea trupească, vor putea măcar să şi-o păstreze pe cea sufletească, redobândită prin nevoinţă şi rugăciune.
    Sfinţii Părinţi vorbesc mult despre prima treaptă a păcatului. În duhul lor, părintele Dumitru Stăniloae ne învaţă că „Satana aruncă în mintea noastră un gând de păcat, aşa zisul atac (pe care credem că putem să-l traducem şi prin momeală). El este prima răsărire a gândului simplu că am putea săvârşi cutare faptă păcătoasă, înfăţişându-se în faţa minţii ca o simplă posibilitate. El nu e încă un păcat, pentru că noi încă n-am luat faţă de el nici o atitudine. E parcă în afară de noi, nu l-am produs noi şi nu are încă decât un caracter teoretic, de eventualitate neserioasă, care parcă nici nu ne priveşte serios pe noi, care suntem preocupaţi cu toată fiinţa de altceva. Nu ştim cum a apărut, parcă cineva s-a jucat aruncându-ne pe marginea drumului pe care se desfăşoară preocuparea cugetului nostru, această floare fără nici un interes, ca să o privim o clipă şi să trecem mai departe. Are prin urmare toate caracteristicile unui gând aruncat de altcineva şi de aceea Sfinţii Părinţi îl atribuie satanei…”
    După Sfântul Ioan Damaschin, păcatul are şapte trepte: atacul, însoţirea, patima, lupta, robirea, consimţirea, făptuirea… Problema este că tinerii nu înţeleg legătura dintre aceste trepte. De curând un tânăr m-a întrebat: „De ce mă întinez când îmi sărut prietena? Simt cum curge ceva din mine, ca atunci când am vise erotice…” El pur şi simplu nu îşi dădea seama că sărutul stârneşte patima…
    Trebuie ca tinerii să fie foarte atenţi în lupta cu patima desfrâului. Pentru că de la c ăderi mai mici se ajunge la căderi mai mari. Şi mintea devine înceţoşată, şi e din ce în ce mai greu să rezişti atracţiei… Nu poţi spune: „Fac doar un compromis mic…” Pentru că un compromis mic atrage după el unul mai mare…

Extras din: Danion Vasile - TINERII ŞI SEXUALITATEA / Repere pentru mileniul trei
Carte tipărită cu binecuvântarea Înalt Prea Sfinţitului Serafim,  Mitropolitul Germaniei şi al Europei Centrale
Editura Egumeniţa Galaţi, 2007
Taguri: păcatului, scara
Lasa un comentariu
avatar
Articolul lunii
Retele Sociale
  • Facebook
  • Google+
  • Twitter
  • Comentarii
  • Apreciate
  • Vizualizari
Citate Ortodoxe