22 Mai 18

Războiul dogmelor

  • 18 Aprilie 18
  • Invatatura de Credinta
  • 0
    Creştinismul contemporan este luptat pe viaţă şi pe moarte de către un duşman invizibil. Metoda lui este de a ucide, dacă îi stă în puteri, înainte de a-şi declara numele. Acest duşman este hinduismul, iar războiul care se dă acum este un război al dogmelor.
    La începutul secolului când s-au înfiinţat primele societăţi Vedanta în Statele Unite, preocuparea lor imediată a fost aceea de a lansa convingerea că nu există nici o diferenţă reală între hinduism şi Creştinism. Mai mult. Nu numai că ele nu se află în conflict, dar un bun creştin va deveni încă şi mai bun, dacă va studia cu sârguinţă şi va practica Vedanta. De abia atunci va ajunge el la adevărata înţelegere a Creştinismului.
    În primele lor conferinţe, swami-i încercau să arate că simbolurile fundamentale ale Creştinismului - Logosul şi Crucea -, îşi au de fapt originea în India. Şi că acele idei caracteristice hinduismului precum reîncarnarea, transmigraţia sufletului şi samadhi (fenomenul de transă) se găsesc de fapt şi în Sfintele Scripturi, atunci când ele sunt interpretate corect.
    Cu această momeală au fost prinşi mulţi creştini bine intenţionaţi dar rău îndrumaţi. Deci prima preocupare a fost aceea de a lupta pentru discreditarea dogmelor aşa-zis "înguste" şi "sectare", şi pentru acreditarea unei religii "ştiinţifice", care să se bazeze pe studiul comparativ al tuturor religiilor. Accentul iniţial a căzut întotdeauna pe ideea că nu există nici un element de separaţie între cele două religii. Totul este unul. Diferenţele sunt superficiale, iluzorii, relative, nicidecum reale. Acestea sunt ideile conferinţelor publicate la începutul anilor 1900. Iar astăzi pericolul în care ne aflăm este cu atât mai mare cu cât ele au avut atunci un succes colosal.
    Într-adevăr, în limbajul nostru cotidian cuvintele "dogmă" şi "dogmatic" au conotaţii puternic peiorative şi chiar negative. Iar această atitudine plină de dispreţ în modul folosirii lor nu putea să aparţină celor care ştiau că ele înseamnă ceea ce are Biserica mai sfânt. Oricum, odată împământenită această conotaţie negativă, cei mai timizi, cărora nu le place niciodată să facă notă discordantă cu ceea ce este în general acceptat, au început şi ei să folosească termeni precum "dogme rigide", expresie depăşită, dar care indică atitudinea negativă a autorului faţă de ele. Atitudinea aceasta a fost indusă în mod viclean, de criticii cu "vederi largi", care, fie nu ştiau că dogmele expun esenţa Creştinismului, fie nu agreau Creştinismul.
    În consecinţă, tendinţa ulterioară a multor creştini de a bate în retragere în faţa acuzaţiei de dogmatism a constituit un avantaj real pentru hinduişti.
    Lucrul incredibil este că puţini îşi dau seama că dogma creştină nu poate fi răsturnată, decât de un sistem opus de dogme. Or, cele două religii, creştină şi hinduistă, nu au cum să se "îmbine" şi să se "îmbogăţească" reciproc, pentru că ele sunt radical opuse.
    Dacă credincioşii sunt lămuriţi să renunţe la dogmele lor creştine sau să şi le modifice - ceea ce tactic este mult mai inteligent -, astfel încât să aibă şi ei un creştinism mai modern sau mai "universal", atunci ei au pierdut tot, pentru că tăria lor, ca şi a hinduiştilor, provine din dogme. Iar dogmele hinduse sunt o respingere directă a dogmelor creştine. Ceea ce ne conduce la următoarea concluzie uluitoare: Ceea ce ortodocşii creştini cred că este rău, hinduşii cred că este bine, şi invers: ceea ce hinduşii cred că este bine, creştinii cred că este rău!
    Iar adevărata luptă aici stă: că ceea ce constituie cel mai mare păcat pentru creştin este cea mai mare realizare a hindusului. Acest păcat recunoscut întotdeauna ca fiind cel mai mare, din care ies toate celelalte, este mândria. Iar prototipul ei este Lucifer, care spune: Ridica-mă-voi în Ceruri si mai presus de stelele Dumnezeului celui puternic voi aşeza tronul meu! Sui-mă-voi deasupra norilor si asemenea cu Cel Preaînalt voi fi (Isaia 14,13-14).  Iar la niveluri subordonate, tot mândria este cea care transformă până şi calităţile omului în păcate. Dar pentru hindus, în general, şi mai cu seamă pentru advaitin sau vedantin, cel mai mare "păcat" este acela să nu crezi în propriul tău "sine" şi în "umanitate", ca în însuşi Dumnezeu. Iată ce spune Swami Vivekananda, cel mai mare apologist modern al filozofiei Vedanta: "Voi încă nu înţelegeţi India! Noi indienii suntem de fapt închinători ai Omului! Dumnezeul nostru este Omul! Iar doctrina mukti (a mântuirii) este următoarea: "Omul trebuie să devină divin prin înfăptuirea în sine a Divinului".
    Este deci limpede pentru oricine vrea să vadă că Hinduismul şi Creştinismul, în esenţa lor dogmatică, se află într-un conflict ireductibil ce priveşte aspecte fundamentale, precum natura dumnezeiască şi natura umană şi scopul vieţii omului pe pământ.
    Dar dacă cei ce-şi spun creştini acceptă propaganda hinduistă, conform căreia nu se dă de fapt nici o bătălie, că diferenţele dintre creştinism şi hinduism sunt de suprafaţă şi n-au legătură cu realitatea, atunci idei inamice Creştinismului au cale liberă să se desfăşoare în interiorul său şi el pierde bătălia, fără să-şi dea seama măcar că bătălia a şi avut loc. Iar rezultatul este dezastruos, căci puterea de corupere spirituală a hinduismului este de neimaginat.
    În propriul meu caz, în ciuda educaţiei destul de solide pe care am primit-o la mănăstire, cei douăzeci de ani de hinduism au reuşit să mă aducă până în pragul iubirii răului. Vedeţi, în India, "Dumnezeu" este adorat şi ca Rău, în persoanei zeiţei Kali. Voi vorbi despre ea în secţiunea următoare care se referă la practicile hinduiste.
    Şi de fapt închinarea la rău constituie ţelul final al Hinduismului. Mărturisesc aceasta din proprie experienţă, ca una ce m-am închinat zeiţei Kali, atât în India cât şi în America. Din experienţa personală am cunoscut că, cu ea, care este Satan, nu este de glumit. Dacă renunţăm la închinarea la Dumnezeul Cel viu, locul Lui nu are cum să rămână gol.

Extras din: Ieromonah SERAFIM ROSE
ORTODOXIA ŞI RELIGIA VIITORULUI
 
Lasa un comentariu
avatar
Articolul lunii
Retele Sociale
  • Facebook
  • Google+
  • Twitter
  • Comentarii
  • Apreciate
  • Vizualizari
Citate Ortodoxe
Colaboratori: www.ioanistrati.ro

Total online: 1
Vizitatori: 1
Utilizatori: 0