22 Mai 18

PELERINAJ LA MUNTELE ATHOS SI ALTE LOCURI SFINTE

  • 16 Mai 18
  • Biserica Ortodoxa, Biserica lui Hristos
  • 0
    După trei ani de la primul pelerinaj, în septembrie 1977, un grup de patru părinti din Mănăstirea Sihăstria în frunte cu Arhimandritul Cleopa Ilie, am plecat cu trenul spre Muntele Athos.

    Athosul, numit si ''Grădina Maicii Domnului'', este al doilea loc sfânt al lumii crestine, după Mormântul Domnului. Athosul este paradisul tărilor ortodoxe, unic în lumea crestină.

    Ajungem la Tesalonic, capitala Macedoniei antice, unde ne întâmpină câtiva monahi români. O zi întreagă vizităm mănăstirile si bisericile vechi ale Greciei de Nord, apoi plecăm spre Muntele Athos.

    În zare se conturează unele mănăstiri atonite, portul Dafne si vârful înalt de peste 2000 de metri al Muntelui Athos. Totul ni se pare ca o minune dumnezeiască. Muntele Athos este o limbă îngustă de pământ, cu o suprafată de 339 kilometri pătrati, lungă de peste 80 kilometri, care adăposteste pe ambele laturi 20 de mănăstiri mari, peste 15 schituri si aproape 200 de chilii mici si mari, în care se nevoiesc peste 1500 de călugări greci, sârbi, rusi, români si bulgari.

    După două ore de călătorie cu vaporul, coborâm în portul Dafne, apoi urcăm spre Kareia, capitala Sfântului Munte. După ce obtinem viza de intrare în Muntele Athos, pornim spre Schitul Românesc Prodromul, unde poposim două zile. Sâmbătă noaptea, la slujba Utreniei a fost tuns în monahism rasoforul Ioan, unul din ucenicii Părintelui Cleopa, care l-a si luat sub mantie. Tunderea a fost oficiată de Arhimandritul Victorin, staretul Mănăstirii Sihăstria, care i-a dat numele de Ioanichie.

    Apoi s-a săvârsit Sfânta Liturghie, iar Părintele Cleopa a rostit un frumos cuvânt duhovnicesc. După masă am vizitat toate pesterile si chiliile pustnicesti din jurul Schitului Prodromul, iar a doua zi am plecat să ne închinăm în marile mănăstiri atonite vestite în toată lumea.

    Primul popas îl facem la Mănăstirea Marea Lavră. Aici ne închinăm la mormântul Sfântului Atanasie Atonitul din pridvorul bisericii.

    În continuare vizităm chiliile românesti de la Schitul Lacu si Mănăstirile Iviru, Cutlumus si Stavronichita. Toate au fost înnoite de voievozii moldoveni si munteni, care le dădeau ajutoare si danii an de an. Cel mai mult ne-a miscat icoana Maicii Domnului, numită ''Portărita'', de la Mănăstirea Iviru, unde ne-am închinat cu totii, în frunte cu Părintele Cleopa. În drum spre Kareia, am făcut un scurt popas la chilia vestitului sihastru, Paisie Aghioritul, un mare cuvios cinstit si căutat de întreaga Grecie, care ne-a uimit cu sfintenia si smerenia sa.

    Apoi ne închinăm la icoanele făcătoare de minuni de la Mănăstirile Protaton din Kareia, Pantocrator, Esfigmenu si Vatopedu, unde se află multe moaste si câteva icoane făcătoare de minuni. La Vatopedu Stefan cel Mare a construit o arsana, care se păstrează în bună stare si astăzi.

    Continuăm pelerinajul spre Mănăstirea Hilandar. De aici traversăm muntele si poposim la Mănăstirea Zografu, ctitorită din temelie de Stefan cel Mare si Sfânt între anii 1475-1502, cu hramul Sfântul Mare Mucenic Gheorghe.

    Ne închinăm apoi la mănăstirile de pe versantul vestic al Muntelui Athos, si anume: Mănăstirea Dochiaru, ctitorită în întregime de Alexandru Lăpusneanu în secolul XVI; Mănăstirile Xenofont si Pantelimon. În continuarea pelerinajului nostru, vizităm Mănăstirile Xeropotamu, Simonos Petra, ctitoria lui Mihai Viteazul; Filoteu, Grigoriu, ctitoria lui Stefan cel Mare; Dionisiu, ctitoria lui Neagoe Basarab; si Mănăstirea Sfântul Pavel.

    Auzind egumenii atoniti de venirea Arhimandritului Cleopa în Muntele Athos, o bună parte dintre ei l-au solicitat să rostească cuvânt de folos la obstea mănăstirilor lor. Astfel, a tinut cinci predici duhovnicesti cu continut patristic si filocalic deosebit, care au mângâiat multe suflete tinere si au făcut ecou în toată Grecia, o bună parte dintre ele publicându-se.

    Părăsind Sfântul Munte al Athosului, vizităm Atena cu mănăstirile din împrejurimi si mergem la marele duhovnic Porfirie, care avea darul înainte-vederii. Un adevărat sfânt din zilele noastre. El se nevoia într-un mic schit din Atica. De aici plecăm în insula Kerkira (Corfu) la moastele Sfântului Spiridon, pentru care Părintele Cleopa avea mare evlavie.

    A doua zi, fiind Duminică, slujim împreună Sfânta Liturghie, iar Părintele Cleopa este invitat să tină un cuvânt duhovnicesc la Mănăstirea Platitera din oras. Seara târziu plecăm cu vaporul spre Italia, la moastele Sfântului Ierarh Nicolae, mare făcător de minuni, la dorinta stăruitoare a Părintelui Cleopa, care voia să le sărute măcar o dată în viată si să-i ceară ajutorul.

    La orele 10 dimineata am sosit la Bari, unde se află catedrala cu moastele Sfântului Nicolae. Aici toti ne-am închinat cu lacrimi la racla lui, care se păstrează sub altarul bisericii mari, si i-am cerut ajutorul si mijlocirea sa pentru noi si pentru tară. Apoi Părintele Cleopa a citit cu lacrimi prima parte a Acatistului Sfântului Nicolae, iar noi ceilalti am continuat, cântând cu totii: ''Bucură-te, Nicolae, mare făcător de minuni!'' A fost un moment de mare emotie, pe care nu-l putem uita.

    De aici am plecat la Roma si am vizitat catacombele Sfântul Calist si Sfântul Sebastian. Apoi am făcut un popas la Mănăstirea Celie din Iugoslavia, la marele teolog sârb Iustin Popovici. Toti doream să vorbim cu acest dogmatist si teolog cunoscut în întreaga lume, care avea domiciliul fortat în această mănăstire.

    Timp de două zile Arhimandritii Iustin si Cleopa s-au întretinut duhovniceste prin translator. Apoi Părintele Cleopa i-a cerut un sfat de taină. Ar fi dorit să rămână până la sfârsitul vietii în Muntele Athos, dar era în îndoială. Atunci Arhimandritul Iustin i-a spus: ''Părinte Cleopa, dacă te duci în Sfântul Munte, mai adaugi o floare în ''Grădina Maicii Domnului''. Dar pe credinciosi cui îi lasi? Acolo te rogi numai pentru sfintia ta. Dar în tară te rogi pentru toti si poti aduce la Dumnezeu multe suflete lipsite de povătuitori! Si eu m-am nevoit un timp în Muntele Athos, dar pe urmă m-am reîntors să fac misiune în tară.

    Eu zic să rămâi în tară, să te mântuiesti si pe sfintia ta si să ajuti si la mântuirea altora. Aceasta este cea mai mare faptă bună a călugărilor de astăzi. Mai ales acum, când ne luptăm cu necredinta, cu sectele, cu indiferentismul religios!''

    Urmând sfatul său, Părintele Cleopa s-a întors acasă linistit!

Parintele Cleopa
Lasa un comentariu
avatar
Articolul lunii
Retele Sociale
  • Facebook
  • Google+
  • Twitter
  • Comentarii
  • Apreciate
  • Vizualizari
Citate Ortodoxe
Colaboratori: www.ioanistrati.ro

Total online: 2
Vizitatori: 2
Utilizatori: 0