11 Decembrie 17

Părinte, ce trebuie să faci, pentru a nu te stinge în timpul facultăţii, când simţi că te stingi?

  • 12 August 17
  • Tineri
  • 0
    Păi, te stingi, că dezamăgirea face parte din joc. Dezamăgirea face parte din joc!
    Ştiţi că săptămâna trecută fostul nostru edil a dat un interviu foarte interesant către nemţi şi au reacţionat toţi tiriplicii. În România, oricum, toate televiziunile se pricep la educaţie, economie – sunt tobă de carte! El, la un moment dat, spunea că trebuie făcută o dublare a liniei vocaţionale din România. Cei care vor să facă medicină, cultură, merg pe linia aia şi îi sistematizezi din timp, iar cei pe care îi doare în cot, care nu vor bacalaureatul, băi, tată – care-i problema? Nu puteţi trăi fără bacalaureat? Să fim serioşi! Poţi să ajungi preşedintele Camerei Deputaţilor fără bacalaureat. Examinarea, de altfel, nu creşte calitatea actului educaţional – asta n-a înţeles nimeni! Şi la universitate avem problema asta, că tot timpul ni se spune: Daţi presesiuni! Păi, pe ce? Că nu-ţi vin decât cinci studenţi din o sută, ceilalţi nouăzeci şi cinci, când vin, vin cu tupeu. Ferească Dumnezeu să dai unui student sub zece astăzi în România! Eşti masă de manevră. Or, cât tu eşti plătit pe cap de vacă – pardon, de elev – furajat social, nu poţi să ceri exigenţă. N-ai cum!
 

    Ca să nu vă stingeţi, fixaţi-vă exigenţe proprii, mai mari decât ale profesorului. E ca în Scriptură: dacă cineva îţi zice să mergi cu el un kilometru, tu trebuie să fii pregătit să mergi patru kilometri. Dacă cineva îţi cere cămaşa, tu îi dai şi maieul. Aţi înţeles ce vreau să zic? Adică să aveţi tot timpul plusuri de exigenţă în ceea ce vi se cere.
    De exemplu, Noul Testament, care devine o dramă naţională în ultima vreme. Nu trebuie să înveţi – nu? – pe de rost Noul Testament, dar, dacă îţi aduci aminte că în puşcărie s-a supravieţuit pe Noul Testament învăţat pe de rost, ca o rugăciune, ca un mod de doxologie a lui Dumnezeu, încearcă şi aplică în viaţa ta şi vezi dacă nu depăşeşti pragul acela de inhibiţie. Apoi, mai e o treabă: nu întotdeauna ieşiţi ce vreţi să ieşiţi. Unul singur e cel mai bun medic, unul singur e cel mai bun neurolog, una singură e cea mai bună teză de doctorat în germană! Veniţi-vă în fire, nu putem sta toţi pe acelaşi loc! Doar la păcătoşenie, cel dintâi sunt eu. Da? Acolo ne batem! Pe locul întâi la păcătoşi ne batem întotdeauna, mai ales la Liturghie. Pfiu, mai avem puţin şi ne dăm peste ceafă. Dar fiţi atenţi: încercaţi să fiţi cei mai buni după cel mai bun. Montaţi-vă sufletul în aşa fel, încât permanent să aveţi câte o provocare, iar facultatea să ştiţi că nu ţine doar în sesiuni. Îndrăznesc să vă spun că cel mai prost student este cel care învaţă în sesiune. În sesiune n-ai decât să-ţi readaptezi discursul, să-ţi pui la punct lucrurile care-ţi lipsesc şi să încerci să verifici ce-ai citit, ce-ai muncit, ce-ai fişat, ce-ai lucrat… Poveşti cu zâne! Ce vă zic eu acum trece ca gloanţele pe lângă capul lui Ilici. N-aveţi nicio treabă! Pentru că vouă vi s-a creat cultura din şcoala generală. V-am zis: prima diplomă aţi lu at-o când aţi făcut pipilică corect la WC-ul de la grădiniţă. A doua diplomă aţi luat-o că aţi nimerit lângă oliţă, dar v-a dat una de încurajare. Noi am notat ca forme de încurajare viaţa voastră, n-am reuşit să vă încurajăm fără note. Şi asta ne costă acum! Uitaţi-vă ce fiţe aveţi când nu luaţi peste 7. Vai, dar are ceva cu mine! Avem de-a face cu un proces de… Sau: Uite, a luat şpagă de la ăia! De aia i-a trecut pe ăia doi, că ştim noi că… Nu intraţi în jocul ăsta, că e teribil de periculos! Măsura cunoştinţei voastre nu este dată de ceea ce asumaţi în facultate. Măsura cunoştinţei voastre este următoarea: noaptea târziu, pe Valea Oltului, accident. Veniţi de la viteza de 180 km/h din maşina SMURD-ului, vă daţi jos, constataţi că cel care este accidentat are şira spinării ruptă, mâna lovită, maţele în afară, interveniţi, salvaţi şi abia în UPU constataţi că este băiatul pe care-l iubiţi. Sau fata pe care o iubiţi. Adică profesionalismul bate sentimentalismul în astfel de situaţii. În linia întâi nu încap sentimentalisme. Nu-l împuşc pe ăla, că e omul lui Dumnezeu – e islamic el, dar e omul lui Dumnezeu…
    A apărut filmul acesta american, Fury, o poveste cu tanchişti… Bine, e furat, am înţeles – nu m-am uitat la el. Ei bine, la un moment dat, din cinci tanchişti din tancul ăsta care combate o divizie întreagă de nemţi – numai americanilor li se putea întâmpla asta; nu ştiu cum Dumnezeu nu bat doi irakieni acum, dar bat ei o divizie în toate filmele –, unul dintre ei supravieţuieşte scăpând prin trapa tancului sub pământ. Mor toţi – inclusiv Brad Pitt, dacă vă interesează. Mor toţi, da?, ăsta scapă – erau ultimele zile ale Reichului, era aprilie 1945, cele mai stupide morţi s-au întâmplat în luna aceea. De exemplu, unul din marii teologi ai lumii, Dietrich Bonhoffer, a murit în 9 aprilie, şi în 9 mai se terminase totul. A fost acuzat că a vrut să-l ucidă pe Hitler. Şi, la un moment dat, vine şi un soldat german, intră cu luminiţa şi se uită sub tanc. Vă daţi seama ce îi făceau dacă îl prindeau? Mai ales că i-a zis comandantul: Mai bine împuşcă-te sau pur şi simplu lasă-te omorât, decât să te prindă ăştia, că te chinuie ca pe hoţii de cai! Şi ăsta, copil tânăr, voia să trăiască – şi e firesc! Când eşti tânăr, vrei să trăieşti! Asta e! Se ascunde sub tanc – şi nici măcar nu-i trece prin cap să se dea cu negru pe faţă. El era prunc neprihănit sub tanc. Vine neamţul, se uită, clar că îl vede. Se mai uită o dată, dă din cap la tip şi pleacă…
    Trebuie să respecţi capacitatea celuilalt de lucru – asta înseamnă universitate, până la urmă – şi să accepţi că ai alternativă. Pentru mine, penibilul situaţiei noastre în România este următorul: trebuie să ucizi, ca să mergi înainte. Or, pentru a putea merge înainte în universitate, trebui să învii. Chiar să te laşi ucis câteodată.
    Dacă intraţi în sistemul de falsificatori de valori, bine vă face Dumnezeu că vă stinge din când în când.

Extras din: Editura Agnos, Sibiu, 2015
Pr. Constantin Necula / Anatomia Sufletului
Apare cu binecuvântarea  ÎPS Dr. Laurentiu Streza  Arhiepiscopul Sibiului si  Mitropolitul Ardealului
Foto: zumi.md
Lasa un comentariu
avatar
Articolul lunii
Retele Sociale
  • Facebook
  • Google+
  • Twitter
  • Comentarii
  • Apreciate
  • Vizualizari
Citate Ortodoxe

Total online: 1
Vizitatori: 1
Utilizatori: 0