22 Mai 18

Indreptarea fraţilor în numele iubirii

  • 29 Martie 18
  • Invatatura de Credinta
  • 0
    Prin urmare, rău lucru este a trage cu urechea şi a observa pe ascuns ce vorbeşte sau face aproapele, dacă acest lucru se face pentru a denigra, a batjocori, a bârfi şi a lua în râs cele pe care le-ai văzut sau auzit; dar dacă aceasta se face pentru a îndrepta prin compătimire şi înţelepciune cu chibzuinţă cele ale aproapelui şi pentru a ne ruga din suflet cu lacrimi pentru el, un astfel lucru nu este rău. Fiindcă am văzut un om [2 Co 12, 2] care se sârguia în multe feluri şi în multe chipuri ca să nu-i scape nimic din cele făcute sau spuse de către cei ce erau împreună cu el; dar el nu făcea aceasta spre vătămare — să nu fie! —, ci pentru ca pe unul prin cuvânt, pe altul prin da-ruri, iar pe altul cu un alt pretext să-i depărteze de faptele şi de gândurile potrivnice. Şi l-am văzut pe unul ca acesta [2 Co 12, 3] plângând uneori pentru cutare, tânguindu-se alteori pentru cutare, lovindu-şi uneori faţa şi pieptul pentru altul, luând în cuvânt şi faptă chipul unui păcătos şi socotindu-se pe sine însuşi ca şi cum el însuşi ar fi cel ce făcea răul, mărturisindu-se şi căzând înaintea lui Dumnezeu şi plângând cu putere. Şi am văzut pe un altul care atât se bucura de cei ce izbândeau şi luptau, primind progresul acelora, încât se părea că el mai degrabă decât aceia aveau să primească plata virtuţilor şi ostenelilor; iar pentru cei ce cădeau în cuvânt sau în faptă şi stăruiau în cele rele până într-atât se întrista şi sus-pina, încât se părea că numai el cu adevărat trebuia să dea socoteală pentru toţi aceia şi să fie predat osândei. L-am vă-zut pe altul care voia cu atâta râvnă mântuirea fraţilor lui, încât de multe ori cu lacrimi fierbinţi se ruga din toată inima iubitorului de oameni Dumnezeu sau să-i mântuiască pe aceia sau să fie osândit şi el împreună cu aceia nevrând să se mântuiască singur din pricina unei dispoziţii prin care imita pe Dumnezeu şi pe Moise; căci legat de ei duhovniceşte prin iubire în Duhul Sfânt, nu voia să intre nici măcar în împărăţia cerului fiind separat de ei. O legătură sfântă, o putere negrăi tă, o suflet cugetător de cele cereşti, sau mai degrabă purtat de Dumnezeu şi desăvârşit foarte în iubirea de Dumnezeu şi de aproapele!

Extras din: Sf. Simeon Noul - Teolog Cateheze
Lasa un comentariu
avatar
Articolul lunii
Retele Sociale
  • Facebook
  • Google+
  • Twitter
  • Comentarii
  • Apreciate
  • Vizualizari
Citate Ortodoxe
Colaboratori: www.ioanistrati.ro

Total online: 1
Vizitatori: 1
Utilizatori: 0