24 Noiembrie 17

În ce măsură monahismul este o chemare de la Dumnezeu si în ce măsură este un act al alegerii personale?

  • 19 Octombrie 17
  • Intrebari
  • 0
    Bineînteles când este o lucrare de la Dumnezeu, atunci este o chemare: cutare este chemat de Dumnezeu în monahism ca, prin acest mod de existentă, să-si pregătească o viată plăcută lui Dumnezeu. 

    Există si cazuri când cineva pleacă la mânăstire asa, de la sine, fără să aibă o chemare de la Dumnezeu, spunând că îi place viata monahală. Cu multi ani în urmă, am cunoscut un astfel de caz, în viata femeilor. Unei tinere îi plăcea să ajungă călugărită, dar eu îi spuneam: <Domnisoară, termină-ti mai întâi studiile - era studentă la medicină - si după aceea ai să vezi ce mai gândesti>. Ea mă asculta, iar apoi făcea tot ce-i dicta inima ei. Stiu că se îmbrăca în haine de călugărită, se uita în oglindă să vadă cum îi stă. Până la urmă eu am plecat din tară pentru un timp si când am revenit, am aflat că fata a fost pe la niste mânăstiri si nu i-a plăcut acolo si s-a întors din nou în viata obisnuită. Medicina nu a făcut-o mai departe întrucât nu-i plăcea marxismul la care era obligată să asiste si să răspundă, bineînteles. 

    Mai târziu am aflat că a plecat undeva, prin Africa. S-a încurcat cu cineva de acolo si s-a căsătorit. După un alt timp am aflat că s-a întors în tară pentru părinti. Tatăl ei era avocat si mama sa casnică. A plecat apoi într-o tară nordică, Suedia sau Norvegia, cu acest tânăr si aveau si o fetită. Asta mi-a dovedit că pentru viata călugărească trebuie să ai cât de cât o chemare de la Dumnezeu, altfel te încurci pe parcurs, cum s-a încurcat si ea, sărmana. Si, culmea culmilor, într-o bună zi vine ea cu sotul la mine, la mânăstirea Antim. Ce-a fost si ce-a ajuns ideala călugărită!

    Dacă nu este chemare de la Dumnezeu, să nu intri în această viată călugărească. Desi păcatele sunt comune tuturor oamenilor, dacă esti chemat de Dumnezeu în mânăstire, chiar dacă gresesti cumva, ai această posibilitate de a te pocăi. Având biserica în curtea mânăstirii, având toaca, având clopotele care te trezesc în orice zi pentru a-ti întări dorul către Dumnezeu, dacă ai răbdare, cu toate patimile care te cercetează, la un moment dat reusesti să le biruiesti. Căci Dumnezeu ne ajută în mod sigur, mai ales atunci când ne rugăm. 

    Cine însă nu are nici un fel de chemare sufletească pentru viata monahală si colcăie în el sângele - patima aceasta trupească sub diferitele ei forme -, acela trebuie să asculte glasul sângelui si să urmeze calea traditională a familiei; si îsi face o viată de familie. Cine are însă o înclinatie către rugăciune, către niste idealuri duhovnicesti mai înalte, către Sfintii Părinti, cine se simte impresionat de un cuvânt al Sfântului Ioan Damaschin sau al Sfântului Grigorie Palama sau al Sfântului Vasile, al Sfântului Ioan si suspină după niste gânduri bune, Dumnezeu îl ajută si el progresează în viata monahală. 

    Chiar când un gând de viată monahală apare fără să existe si o chemare specială, dacă fratele are cât de cât început bun, intră în problemele călugăresti, dă de izvor, din când în când scade, dă în niste patimi, Dumnezeu nu-l lasă, îngerul păzitor îl ajută si el sporeste si se adânceste în viata mânăstirească si poate să ajungă un om foarte util pentru ceilalti. 

    Dar, dacă este îndeosebi chemat, atunci are si mai mult succes, mai mult har. Pentru că harului îi place să găsească un teren curat. Acolo se adăposteste harul lui Dumnezeu. Sfintenia e ceva foarte fin, foarte delicat, foarte albăstriu, foarte greu de obtinut asa, într-o viată obisnuită. Sfintenia are ceva dumnezeiesc în ea. Când harul cuprinde un asemenea trup omenesc, îl saltă, îl ajută să crească uimitor de frumos fată de ceilalti oameni.

Extras din: Arhimandrit Sofian Boghiu, staretul Mânăstirii Antim din Bucuresti
Smerenia si dragostea, însusirile trăirii ortodoxe
Carte tipărită cu binecuvântarea Prea Fericitului Părinte Teoctist,
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române Editia a II-a revizuită si adăugită
Fundatia Traditia Românească / Asociatia Studentilor Crestini Ortodocsi Români / Bucuresti, 2002
Lasa un comentariu
avatar
Articolul lunii
Retele Sociale
  • Facebook
  • Google+
  • Twitter
  • Comentarii
  • Apreciate
  • Vizualizari
Citate Ortodoxe

Total online: 1
Vizitatori: 1
Utilizatori: 0