13 Decembrie 17

Iata de ce Biblia Ortodoxa este cea corecta iar cea a lui Cornilescu una eretica

  • 13 Noiembrie 16
  • Sfanta Scriptura
  • 3
Biblia Ortodoxa respecta textul Septuagintei iar cea Protestanta respecta textul Masoretic

    Septuaginta (despre Biblia Ortodoxa) este traducerea Pentateuhului și a celorlalte cărți ale Vechiului Testament din ebraică în greacă. Ulterior, denumirea s-a extins asupra tuturor cărților Vechiului Testament.
    Septuaginta este cea mai veche traducere a Vechiului Testament in limba greaca, limba dominanta in estul bazinul mediteranean din vremea lui Alexandru cel Mare (356-323 i.Hr). Traducerea in limba greaca a textului original ebraic al Vechiului Testament a fost facuta in mai multe etape, in cadrul secolelor III-II i.Hr, in Alexandria, Egipt, varianta finala fiind prezentata inainte de anul 132 i.Hr.
 
-//-

    Textul Masoretic (Religia Iudaism) este textul autoritar actual al Bibliei ebraice, considerat aproape unanim ca fiind versiunea oficiala a canonului revelat. Urmand unei indelungate traditii iudaice, Tora (cartea canonica folosita in cult), trebuie sa contina textul ebraic numai sub forma lui consonantica (doar consoane), nimic adaugandu-se si nimic indepartandu-se.
    Textul Masoretic curatat de greseli si adaugiri a fost copiat, editat si raspandit de un grup de evrei, cunoscuti sub numele de "masoreti", in cadrul secolelor VII-X. Evreii numiti "masoreti" sunt deci acei invatati biblici care s-au ocupat de critica textuala a Bibliei ebraice.

-//-

    Septuaginta a fost deosebita si cinstita inca din vremurile antice, astfel incat scriitori precum Filon din Alexandria si Iosif Flavius au indraznit chiar sa spuna ca traducatorii acesteia au lucrat sub inspiratie divina.
    Alaturi de celelalte versiuni latine ale textului, Septuaginta constituie o baza principala a variantelor biblice de mai tarziu (slava, siriaca, vechi armeana, vechi georgiana, copta). Septuaginta este citata in Noul Testament si in scrierile Parintilor Apostolici. Actuala traducere a Vechiului Testament, in Biserica Ortodoxa, a fost facuta dupa Septuaginta.

-//-

    Talmudul marturiseste ca o copie originala a Bibliei ebraice era pastrata in curtea Templului din Ierusalim, pentru verificarea copistilor; printre slujitorii de la Templu se aflau si unii, special adunati si platiti, care se ocupau cu corectarea cartilor biblice. Aceasta copie originala a Bibliei ebraice este amintita de mai multe surse antice: Scrisoarea lui Aristeas; marturia lui Philo din Alexandria; marturia lui Iosif Flavius.
    O alta relatare din Talmud, referindu-se probabil la un moment din vechime, spune ca in curtea Templului au fost gasite, la un moment dat, trei manuscrise diferite cuprinzand Tora; diferentele dintre cele trei au fost uniformizate in urma unor adunari ale celor intelepti.

-//-

    Istoria alcatuirii Septuagintei este mentionata in "Scrisoarea lui Aristeas" (sau "a lui Filocrates"), care este cea mai veche marturie cunoscuta despre originea acestei traduceri. Din aceasta aflam ca Ptolemeu al II-lea Filadelful, regele Egiptului (285-247), a luat legatura cu marele preot Eleazar, din Ierusalim, cerandu-i sa-i trimita cei mai buni traducatori din ebraica in greaca. Astfel, preotul Eleazar a ales cate sase traducatori din fiecare dintre cele doisprezece neamuri ale lui Israel. Mai apoi, cei 72 de barbati intelepti au luat calea Alexandriei.
    Traducatorii au fost chemati de spre a traduce numai Pentateuhul, din limba ebraica biblica in limba greaca. Regele dorea ca Biblioteca din Alexandria sa insumeze intreaga intelepciune a vechilor religii ale lumii antice. Astfel, scopul traducerii in greaca a Pentateuhului era de a-l include in Biblioteca din Alexandria. Initiativa regelui poate fi motivata, potrivit altor pareri, si de dorinta lui de a cunoaste codul de legi al comunitatii evreiesti din Egipt.
    Filon din Alexandria vorbeste si el despre cei 72 de traducatori evrei adusi in Alexandria, din Ierusalim, spre a traduce scrierile lui Moise. El adauga faptul ca acestia au fost asezati in camere diferite, spre a traduce individual scrierile ebraice. In nu mai mult de 72 de zile, fiecare barbat a terminat de tradus lucrarea in varianta proprie, iar traducerile erau aproape identice.
    In vremea Mantuitorului Iisus Hristos, Septuaginta era cartea folosita de toti evreii elenisti (vorbitori de limba greaca). Apostolii insisi, cand au citat scripturile Vechiului Testament, in propriile lor scrieri, au folosit Septuaginta. Septuaginta (LXX) a fost si a ramas textul canonic al Vechiului Testament, in Bisericile Ortodoxe.

-//-

    Talmudul marturiseste ca o copie originala a Bibliei ebraice era pastrata in curtea Templului din Ierusalim, pentru verificarea copistilor; printre slujitorii de la Templu se aflau si unii, special adunati si platiti, care se ocupau cu corectarea cartilor biblice. Aceasta copie originala a Bibliei ebraice este amintita de mai multe surse antice: Scrisoarea lui Aristeas; marturia lui Philo din Alexandria; marturia lui Iosif Flavius.
    In perioada celui de-al doilea Templu, textele nu erau supravegheate cu rigurozitatea ce avea sa ia nastere mai tarziu. Astfel, descoperirea manuscriselor de la Qumran, de langa Marea Moarta, datand din perioada anilor 150 i.Hr - 75 d.Hr, stau marturie faptului ca in aceasta perioada nu exista scrupulozitatea si uniformitatea textelor de mai tarziu.
    Manuscrisele de aici infatiseaza numeroase diferente de ortografie si de sens, atat fata de Textul Masoretic, cat si intre ele. Din insemnarile marginale, se vede cum copistii se bucurau de libertatea de a alege intre mai multe variante ale textului existente la acea data.

Canonul ortodox (din Septuaginta) si canonul latin (din Textul Masoretic)

    Intre canonul ortodox al cartilor Vechiului Testament si canonul latin exista mai multe diferente. Biserica Ortodoxa urmeaza canonului din Septuaginta. Romano-catolicii si protestantii au inclinat mai mult spre varianta Textului Masoretic, inferior insa celui din Septuaginta. Exista multe diferente intre Septuaginta (greaca) si Textul Masoretic (ebraica).

    Textul Masoretic nu contine urmatoarele carti: "I Ezdra", "Rugaciunea lui Manase", "Tobit", "Iudita", o parte din "Estera", "Intelepciunea lui Solomon", "Intelepciunea lui Isus, fiul lui Sirah" (Ecleziasticul), "Baruh", "Epistola lui Ieremia" (adica "Cantarea celor trei tineri", "Susana" si "Istoria omorarii balaurului"), "Psalmul 151" si cele patru carti ale "Macabeilor".

    Desi, in numerotarea cartilor canonice ale Vechiului Testament, traditia romano-catolica s-a folosit in special de Vulgata (latina), care urmeaza Septuaginta (greaca), incepand cu Conciliul II Vatican insa, ea s-a apropiat mai mult de Textul Masoretic (ebraica).

    Canonul apusean (latin) al Vechiului Testament nu contine mai multe carti cuprinse in Septuaginta. In canonul latin, cartea "Psalmi" numara 150 de psalmi, in vreme ce Septuaginta numara 151 de psalmi; numerotarea acestora este si ea diferita, latinii folosindu-se de Textul Masoretic, chiar daca Vulgata foloseste enumerarea din Septuaginta.

    Intre cartile din Septuaginta si cele din Textul Masoretic exista si multe diferente interne. In cartile din Septuaginta se simte un accent hristologic, aspect radical si voit evitat in scrierile Textului Masoretic, alcatuite de masoreti evrei (anti-crestini). Acesta este si unul dintre motivele pentru care Apostolii au folosit Septuaginta.

    Manuscrisele de la Marea Moarta cuprind mai multe exemplare ale Vechiului Testament, unele folosite in vremea Mantuitorului, iar altele cu mult mai vechi. Datorita acestor descoperiri s-au observat puternice asemanari intre Septuaginta si textele ebraice pre-masoretice (originale). Mai multi savanti au ajuns la concluzia ca "multe texte ebraice (pastrate pana astazi) constituie textul de baza pentru traducerile din Septuaginta", lucru ce arata ca "traducerile din Septuaginta sunt intr-adevar de incredere", astfel acordandu-se "o autoritate noua traducerilor grecesti, in fata textului masoretic".
 
Lasa un comentariu
avatar
avatar
0 Spam
1
NU SUNT DE ACORD CU CE SE AFIRMA AICI?
avatar
0
2
De ce domnule? Adevarul acestui articol se poate proba oricand.
avatar
0 Spam
3
cel ce scrie nu cunoaste pe Dumnezeu imi pare rau dar acesta este adevarul, Te rog Doamne ai mila de poporul nostru roman si indreapta-l spre pocainta.
Articolul lunii
Retele Sociale
  • Facebook
  • Google+
  • Twitter
  • Comentarii
  • Apreciate
  • Vizualizari
Citate Ortodoxe

Total online: 7
Vizitatori: 7
Utilizatori: 0