26 Aprilie 19

De ce cascam?

  • 31 Iulie 14
  • Stiri de interes
  • 0
De ce cascam?

    V-ati intrebat vreodata de ce cascam? Exista oare un motiv special? Cascatul poate avea un rol social ( in a comunica plictiseala) si un rol biologic (regleaza starea corpului).

    Studiul cascatului nu este deloc plictisitor. Exista o istorie bogata in teorii ce dateaza inca din antichitate, dar cu toate acestea, motivul biologic ce cauzeaza cascatul este un mister.

    Nu toate cascaturile sunt la fel. Multi dintre noi cascam si ne intindem cand ne trezim sau inainte de a merge la culcare, cand suntem plictisiti sau cand vrem sa ne desfundam urechile dupa un zbor lung, sau chiar si cand vedem pe altcineva cascand. Actul acesta este intalnit la aproape toate vertebratele; chiar si pasarile si pestii prezinta o forma a cascatului. La oameni, cascatul incepe de la 20 de saptamani dupa conceptie.
 

    Căscatul este un act reflex motor involuntar, care constă dintr-un inspir profund și lung, prin gura larg deschisă, însoțit adesea de o emisiune laringiană zgomotoasă, de mișcări de întindere ale membrelor și trunchiului și uneori de contracția tensorului timpanului, lăcrimare, terminându-se printr-o expirație mai scurtă, uneori zgomotoasă și ea. Căscatul poate fi normal sau patologic.

    Căscatul normal apare în oboseala sistemului nervos sau în plictiseală, marcând de obicei nevoia de destindere, de somn. Se însoțește de obicei de o scădere a tonusului muscular, care începe cu cel al orbicularului pleoapelor (pleoapele cad și ochii se închid fără voie) și cu al mușchilor cefei (capul nu poate fi ținut drept și cade în fată) făcând ca omul să caște, să moțăie, să picoteze, să cadă de somn. Survine adesea după o încordare nervoasă sau fizică prelungită, după o muncă repetată, monotonă, stereotipă, fără variații (muncă efectuată static, în aceeași poziție); survine și în liniște, în întuneric, în lipsă de idei, de stimuli exteriori, în cazul unor condiții repetate stereotip: al unei aceleiași priveliști, a unei senzații mereu aceeași, repetată continuu, fără variație; mai survine și după mese abundente, copioase (mai ales stropite cu alcool). Survine și în plictiseală, prin monotonie de ambianță, sugestie, condiționare psihică (conferințe plictisitoare, monotone, stupide și lecturi plictisitoare). Se mai produce prin contagiune psihică (atunci când o persoană de alături cască) sau prin o imitație voluntară sau involuntară (de sugestie).

    Căscatul patologic este condiționat de o anemie cu hipoxie cerebrală, de o scădere a irigației cerebrale și a oxigenării, cu creșterea bioxidului de carbon din sânge. În acest caz căscatul reprezintă un act compensator, ducând la creșterea în sânge a oxigenului cu o limpezire a conștiinței, o restabilire de moment a funcției și echilibrului respirator. Căscatul patologic apare în afecțiuni neurologice: encefalită epidemică, unele tumori cerebrale, mai ales cerebeloase sau de trunchi cerebral; unele accidente vasculare, concomitent cu hemiplegii; în leziuni spinale înalte; miastenii grave, mai ales, bulbare, coreea, în unele epilepsii și unele isterii. Căscatul patologic apare și în intoxicații: abuzul de alcool; uzul de narcotice, droguri (hașiș, morfină, cloral, luminal, scopolamină). Poate apărea și în stări febrile, anemii, hemoragii, hipotensiune, stări de denutriție, insuficiență hepatică, în afecțiuni endocrinologice: hipotiroidism, insuficiență suprarenală, insuficiență hipofizară sau testiculară, insuficiență ovariană, climacteriu.

De ce cascam?

    Sunt numeroase teorii cu privire la raspunsul acestei intrebari, iar oamenii de stiinta inca nu au ajuns la un raspuns. Primele teorii le-a avut Hipocrate, parintele medicinei, care considera ca acest proces precede o febra si ca prin cascat, scoatem aerul rau din plamani. Bazandu-ne pe experimente moderne insa, este putin probabil ca acest proces sa fie o functie a sistemului respirator.

    Dupa Hipocrate, au aparut teorii bazate pe sistemul circulator, care sugereaza ca acest proces cauzeaza o crestere in presiunea sangelui ceea ce imbunatateste functiile motorii si sporeste vigilenta. Acest lucru ar putea explica de ce multi sportivi casca inainte de a practica sport. Studii recente arata insa ca nici ritmul de bataie al inimii si nici activitatea electrica a creierului nu prezinta nici o schimbare dupa cascat.

    In 2011, Dr. Andrew Gallup a descoperit ca temperatura exterioara poate avea o semnificatie asupra cascatului. Daca temperatura de afara este mai ridicata decat normalul, atunci organismul va simti nevoia de a casca mult mai rar.

    De asemenea, cascatul poate avea si o semnificatie sociala sau biologica. Cascatul poate fi ascociat cu activitatea biologica pe timpul a 24 h, ca un semnal de a merge la somn sau de ritual dupa trezire. Poate fi un mod de a arata plictiseala intr-un grup.

    Cascatul poate fi molipsitor, daca vedem pe cineva cascand sau ne gandim la o alta persoana care casca. Studiile arata ca 42-55% dintre adulti vor casca dupa ce vor urmari o caseta video cu o persoana care casca in mod repetat. Acest lucru insa nu este intalnit la copiii sub 5 ani sau la persoanele cu autism.
   

  Twitter   Delicious   Facebook   Digg   Stumbleupon   Mai multe   
  

 

Taguri: Syberia 1
Lasa un comentariu
avatar
Articolul lunii
Retele Sociale
  • Facebook
  • Google+
  • Twitter
Citate Ortodoxe

Total online: 1
Vizitatori: 1
Utilizatori: 0