26 Iunie 19

DACĂ EXISTĂ O LEGĂTURĂ ATÂT DE EVIDENTĂ DINTRE AVORT ŞI CANCERUL MAMAR, DE CE ATÂT DE PUŢINI MEDICI ŞI FEMEI CUNOSC ACEST LUCRU?

  • 06 Iunie 19
  • Despre avort
  • 0
Ideologie, cancer mamar şi avort  

    Studiile din ultimii 10 ani care arată că există o mică asociere sau nici o asociere dintre avort şi cancerul mamar au atât de multe falsuri, încât l-au făcut pe dr. Edward Furton, etician  cunoscut de la Centrul Naţional Catolic de Bioetică, să scrie articolul „Coruperea ştiinţei prin ideologie”, în 2004. Dr. Furton a denunţat  „nedorinţa oamenilor de ştiinţă de a vorbi public împotriva falsurilor din cercetare, aduse în faţă de cei care neagă legătura dintre avort şi cancerul mamar”.
    De exemplu, în 2004, revista britanică Lancet, publica un studiu de sinteză semnat de Valerie Beral et al. a 52 de studii despre avort şi cancerul mamar.20 Într-o meta-analiză, sunt reanalizate de obicei datele studiilor existente pentru a se arăta tendinţa generală. Rezultatele pot fi falsificate prin includerea de studii ce nu se bazează pe o metodologie ştiinţifică temeinică şi prin ignorarea studiilor ce contrazic rezultatele dorite de cercetători. În mod inexplicabil, datele din peste o jumătate din studiile selectate de către Beral (28 din 52) nici măcar nu au fost publicate în revistele academice de specialitate. Beral a exclus de asemenea 15 studii publicate şi recenzate în reviste de specialitate – ale căror concluzii sprijineau legătura dintre avort şi cancerul mamar – din motive neştiinţifice, nefondate (adică principalul investigator nu a fost găsit, probabil din cauza decesului său sau din cauza retragerii sale din domeniu din ultimii 20 de ani). Zece din cele 15 studii excluse arătau o asociere importantă din punct de vedere statistic dintre avort şi cancerul mamar. Luate împreună, studiile excluse arătau un risc crescut de cancer mamar după avort de aproape 80%. În afară de aceasta, Beral includea trei studii ce conţineau falsuri metodologice majore, inclusiv unul care clasifica incorect 60.000 de femei în rândul celor care nu ar fi făcut avorturi, când statisticile guvernamentale arătau contrariul.
    O altă eroare al studiului lui Beral, obişnuită în cazul studiilor care nu găsesc vreo legătură între avort şi cancerul mamar, este desconsiderarea datelor din studii retrospective  din motive de „erorii determinate de respondenţi” (când respondentul nu-şi mai aminteşte exact momentul evenimentului). Presupunerea lor era că femeile cu cancer mamar, când sunt intervievate despre istoricul lor de avort redau şi relatează cu o exactitate mai mare avorturile prin care au trecut decât cele fără cancer mamar. „Eroarea determinată de respondenţi” a fost analizată de câteva ori şi s-a dovedit a fi inexistentă”.22  
    O a treia eroare făcută de Beral et al., a fost să folosească un grup de comparaţie inadecvat. De exemplu, ei compară femeile care au avortat o sarcină cu femeile care nu au fost niciodată însărcinate. Cea mai valabilă comparaţie ar fi fost compararea unor femei care au avortat cu un grup de femei însărcinate care au dus sarcina la capăt. În momentul în care o femeie devine însărcinată (chiar înainte de implantare), nivelul său de estrogen începe să crească, făcând să crească şi numărul lobulilor de Tip 1 şi Tip 2. Prin urmare, o femeie în această situaţie este complet diferită din punct de vedere fiziologic de o femeie care nu a fost niciodată însărcinată. Două studii publicate în 1999 au arătat că riscul cancerului mamar creştea de peste două ori atunci când sarcina se sfârşea înainte de 32 de săptămâni prin avort provocat, pierdere tardivă de sarcină sau naştere prematură. 
    Un studiu efectuat de către Karin Michels et al.,24 publicat în aprilie 2007 în Archives of Internal Medicine, citat de The New York Times şi alte publicaţii, afirma precum că „Nu există vreo legătură între cancerul mamar şi avort.” Acest studiu a început cu examinarea a peste 100.000 de femei cu vârste între 29 şi 46 ani şi intervievarea lor la fiecare doi ani  despre avorturi, pierderi de sarcină şi noi diagnostice de cancer mamar. Nedescoperirea nici unei asocieri importante din punct de vedere statistic între cancerul mamar şi avort dovedeşte că cercetătorii au făcut cel puţin 5 erori grave, detaliate recent în literatura medicală. În special evidentă a fost ştergerea din rezultatul general a unei rubrici importante, cea a avorturilor spontane. Numai acest fals a redus creşterea riscului raportat de la un procent important de aproape 10% la unul nesemnificativ de 1%. La fel de surprinzător a fost ca autorii să omită complet menţionarea unui alt studiu fundamental de cercetare a legăturii dintre avort şi cancerul mamar, având în vedere că unul din co-autorii săi a fost chiar Karin Michaels.  Este vorba de studiul din 1995, făcut pe femei din Grecia, care arăta o creştere importantă, din punct de vedere statistic, de 51%, a riscului cancerului mamar. Referitor la această creştere, s-a afirmat în mod specific că rezultatele nu s-au bazat pe „eroarea determinată de respondenţi”. Dar, în ultimul său studiu, Michels s-a bazat totuşi pe ipoteza discreditată a „erorii determinate de respondenţi” şi menţionarea studiului său anterior ar fi contrazis această afirmaţie.

Extras din: AVORTUL ŞI CANCERUL MAMAR: O LEGĂTURĂ CARE NU VA DISPĂREA  
Autor: dr. Angela Lanfranchi, membru al Colegiului Medicilor Chirurgi din SUA
Lasa un comentariu
avatar
Articolul lunii
Retele Sociale
  • Facebook
  • Google+
  • Twitter
  • Comentarii
  • Apreciate
  • Vizualizari
Citate Ortodoxe