25 Aprilie 19

Cu frica Domnului se abate fiecare de la rău

  • 10 Aprilie 19
  • Biserica Ortodoxa, Biserica lui Hristos
  • 0
    Sfîntul Petru Damaschin adevereşte că frica de Dumnezeu se naşte din credinţă, zicînd: ,.De aceea, eu ticălosul, sînt mai rău decît un necredincios că nu vreau să lucrez ca să aflu credinţa cea mare şi prin ea să v'm la temerea de Dumnezeu şi la începutul înţelepciunii Duhului'' (Filocalia, voi. 5, p. 196).
    Să arătăm, în continuare, de cîte feluri este frica de Dumnezeu. După mărturia Sfintuîui Petru Damaschin, frica de Dumnezeu este îndoită şi anume: „Este o frică de Dumnezeu care se zice şi începătoare şi una desăvîrşita care se naşte din cea începătoare" (Filocalia, voi. 5. p. 198). Despre frica de Dumnezeu cea începătoare ns vorbeşte Sfînta Scriptură, zicînd: Cu frica Domnului se abate fiecare de la rău (Proverbe 15, 29); Pătrunde cu frica Ta cărnurile mele, că de judecăţile Tale m-am temut (Psalm 118, 120). Frica de Dumnezeu începătoare este frică de rob. Cu această frică se abate omul de la rău şi începe a lucra binele (Psalm 33, 13). Cu cît se nevoieşte cineva spre bine şi cu cît creşte în el frica de Dumnezeu, cu atît omul începe să cunoască şi cele mai mici greşeli ale sale, pe care niciodată nu le luase în seamă pînă atunci, fiindcă se afla întru întunericul neştiinţei. Iată un exemplu.
    Cineva merge noaptea pe un drum alunecos şi plin de noroi şi se întîmplă să cadă jos şi se murdăreşte, însă din cauza întunericului nu poate să-şi dea seama cum şi cît de tare şi-a murdărit hainele sale. Dar călătorind, abia la lumina zilei îşi dă seama cît de mult şi-a pătat hainele sale cu apă şi noroi. Asemenea se întîmplă şi celui începător în frica de Dumnezeu. Ştie că a căzut şi este murdar, dar nu cunoaşte cu de-amănun-lul in ce stare groaznică este. Dar desăvîrşindu-se în frica de Dumnezeu cea începătoare, ajunge la a doua treaptă a fricii de Dumnezeu, cum zice David: Frica Domnului este curată şi râ-mîne în veacul veacului (Psalm 18, 10), (Filocalia, voi. 9, Sfîntul Dorotei, Cuvînt despre frica de Dumnezeu).
    Despre cele două feluri ale fricii de Dumnezeu zice şi Sfîntul Maxim Mărturisitorul: „Temerea de Dumnezeu este de două feluri: una curată şi alta necurată, deoarece şi oamenii, unii sînt păcătoşi, iar alţii drepţi. Drepţii păzesc în ei, prin curăţia şi neprihănirea conştiinţei, temerea de Dumnezeu cea dintîi, cinstindu-L pentru măreţia covîrşitoare a puterii Lui ne-sfîrşite; iar păcătoşii aşteaptă de la El, prin temerea a doua. pedepsele pentru greşeli. Temerea curată r ămîne pururea şi niciodată nu se şterge, după cuvîntul: Frica Domnului curată rămîne în veacul veacului (Psalm 18, 10). Iar temerea necurată se stinge şi trece, dispărînd prin pocăinţă. Drept aceea. Apostolul, spunînd de cel ce se teme că nu e desăvîrşit în iubire, are în vedere temerea care nu e curată, iar Proorocul, spunînd că nu sînt lipsiţi de nimic cei ce se tem de Domnul, are în vedere temerea curată" (Filocalia, voi. 3, p. 42),
    Sfîntul Petru Damaschin, ca şi Sfîntul Maxim, zice: „Semnul fricii dintîi (adică a celei începătoare şi de rob) stă în a urî păcatul şi a ne mînia pe el, ca nişte răniţi de fiare; iar al fricii desăvîrşite stă în a iubi virtutea şi a ne teme de abatere, fiindcă nimeni nu este neschimbător. De aceea, la tot lucrul în viaţa aceasta sîntem datori să ne temem întotdeauna de cădere, văzînd pe marele prooroc şi împărat plîngînd pentru două p ăcate şi pe Solomon abătîndu-se la atîta răutate, şi auzind pe Apostolul care spune : Celui ce i se pare câ stă, să ia aminte să nu cadă (I Corinteni 10, 12). Iar dacă zice careva că dragostea scoate afară frica, după cuvîntătorul de Dumnezeu (I Ioan 4, 18), bine zice, dar pe cea dintîi şi începătoare. Căci despre frica desăvîrşită, zice David: Fericit bărbatul care se teme de Domnul şi în poruncile Lui voieşte foarte (Psalm 111, 1), adică iubeşte foarte virtutea, Acesta se află pe treapta de fiu al lui Dumnezau după dar, fiindcă nu face aceasta de frica muncilor, ci numai din iubire către Dumnezeu" (Filocalia, voi. 5, p. 200).

Iubiţi credincioşi,

    După ce am arătat ce este frica de Dumnezeu, din ce se naşte şi de cîte feluri este. vom arăta şi care sînt roadele ei. Pentru a ne da seama cît de mare este această comoară a virtuţilor şi cîtă vistierie de bunătăţi izvorăsc dintr-însa. să întrebăm iarăşi dumnezeiasca Scriptură. Ea ne spune că roadele fricii de Dumnezeu sînt; începerea înţelepciunii (Proverbe 1, 7; 9, 10); adăugire de zile (Proverbe 10, 28); izvor de viaţă (Proverbe 14, 27); ferirea de rău (Proverbe 8, 13); cinstirea de Dumnezeu (Psalm 5. 7), slujirea lui Dumnezeu, după cuvîntul psalmistului: Slujiţi Domnului cu frică şi vă bucuraţi Lui cu cutremur (Psalm 2. 11: Evrei 12, 28).
    Frica Domnului ne ajută să lucrăm la mîntuirea noastră, după mărturia Sfîntului Apostol Pavel, care îndeamnă pe fili-peni, zicîndu-le: Cu frică şi cu cutremur lucraţi la mîntuirea voastră (Filipeni 2. 12). Frica Domnului aduce omului de la El tot binele (Deuteronom 6. 24; 8, 6; 10, 12). Frica Domnului ne ajută la dobîndirea curăţeniei şi a sfinţeniei, după învăţătura Sfîntului Apostol Pavel care zice: Avînd, deci, aceste făgăduinţe, iubiţilor, să ne curăţim pe noi de toată întinăciunea trupului şi a duhului, făcînd sfinţenie întru frica lui Dumnezeu (II Co-rinteni 7, 1). Frica Domnului ne ajută să judecăm cu dreptate (II Paralipomena 20, 6-7). Frica Domnului ajută celor ce cîr-muiesc cu dreptate (Ieşire 18, 29; II împăraţi 23, 3). Frica Domnului ne face plăcuţi Lui, după cuvîntul: „în orice neam, cel ce se teme de Domnul şi face dreptate, este primit la El" (Fapte 10, 35). Frica Domnului ne face să fim iubiţi de Dumnezeu şi să luăm de la El nenumărate bunătăţi, după cele scrise: Cît este de mare mulţimea bunătăţilor Tale, Doamne, pe care ai gâtit-o celor ce se tem de Tine (Psalm 30, 19). Frica Domnului ne ajută să cîştigăm mila lui Dumnezeu, după mărturia Sfintei Scripturi: Că după înălţimea cerului de la pâmînt, a întărit Domnul mila Sa spre cei ce se tem de El (Psalm 102, 11, 17). Frica Domnului ne ajută să fim auziţi de Dumnezeu în rugăciunile şi necazurile noastre: Voia celor ce se tem de El va face şi rugăciunea lor va auzi şi-i va mîntui (Psalm 144, 19). A întărit Domnul mila Sa spre cei ce se tem de El (Psalm 102, 11, 17). Frica Domnului ne face vrednici de binecuvîntarea lui Dumnezeu (Deuteronom 5, 29; 6, 24; Psalm 24, 12-14). Frica Domnului ne apără de frica oamenilor, după cuvântul psalmistului: „Nu mă voi teme de rele că Tu cu mine eşti" (Psalm 22, 4). Şi iarăşi: De frica voastră nu ne vom teme, nici ne vom tulbura, căci cu noi este Dumnezeu (Isaia 12, 2). Şi iarăşi: Să nu te temi de faţa lor, că Eu cu tine sînt să te scot, zice Domnul (Ieremia 1, 8; Iezechiel 2, 6). Iar Mîntuitorul, întărind, spune : Să nu vă temeţi de cei ce ucid trupul, iar sufletul mi pot sâ-l ucidă; ci să vă temeţi mai vîrtos de cel ce poate să piardă şi sufletul şi trupul in gheenă (Matei 10, 28; Luca 12, 4-5).
    Şi dumnezeieştii Părinţi vorbesc despre roadele fricii de Dumnezeu.
    Sfîntul Isaac Şirul spune că frica de Dumnezeu este temelia călătoriei omului spre cer (Cuv. 1). Sfîntul Nicodim Aghiori-lul spune că frica de Dumnezeu este izvor, maică si rădăcină a priceperii şi a toată fapta bună (Paza celor cinci simţuri, Cap. 11). Iar Sfîntul Grigorie Teologul arată că frica de Dumnezeu ajută la păzirca poruncilor şi la curăţia trupului, zicînd: Unde este frică, acolo este şi păzire; iar unde este păzire de porunci, acolo este şi curăţirea trupului. Altă roadă a fricii de Dumnezeu este şi aceea că omul ajuns, prin darul lui Dumnezeu, la ea nu se mai teme de nimic. Acest lucru îl spune Sfîntul loan Scărarul: „Cine a ajuns sluga Domnului, acela se teme numai de Stăpînul său. Iar cine n-are frică de Dumnezeu, acela se teme şi de umbra sa" (Scara, cuv. 21).

Nota site: Dragi frati in credinta, sa avem frica de a nu-l pierde pe Dumnezeu!

Extras din: Colectia "Teologie si Spiritualitate" - Arhimandrit Cleopa Ilie - URCUS SPRE INVIERE - Trinitas, Editura Mitropoliei Moldovei si Bucovinei, Iasi 1992.
Lasa un comentariu
avatar
Articolul lunii
Retele Sociale
  • Facebook
  • Google+
  • Twitter
Citate Ortodoxe

Total online: 3
Vizitatori: 3
Utilizatori: 0