24 Noiembrie 17

A mai fost folosită în teologia ortodoxă denumirea de „biserici” pentru comunitățile eterodoxe?

  • 29 Octombrie 17
  • Sfantul si Marele Sinod din Creta
  • 0
    Da. La Sinodul din Creta s-a evidențiat că acceptarea denumirii istorice de „biserici” pentru comunitățile eterodoxe nu reprezintă o inovație,pentru că, de fapt, nu este recunoscut caracterul eclezial ortodox al acestor comunități, ci doar denumirea lor istorică. Astfel de denumiri au mai fost folosite de-a lungul timpului. De exemplu, Sinodul Constantinopolitan din anul 1484, care a condamnat încercările forţate de unire a ortodocșilor cu Biserica Romei, din perioada sinoadelor unioniste de la FerraraFlorenţa (1438-1439), foloseşte în slujba de primire a celor de alte credințe la Ortodoxie termenul de „biserică” și pentru comunitatea creștinilor catolici (apuseni), susținând că cei care revin de la catolicism la Ortodoxie trebuie să renunțe la învățăturile dogmatice eretice „și la restul obiceiurilor Bisericii lor” (I. Karmiris, Τα ΔογματικάκαιΣυμβολικάΜνημείατης Ορθοδόξου καθολικής-Εκκλησίας, τόμ. ΙΙ, Atena, 1953, p. 988). 37
    Alte autorităţi ale Bisericii Ortodoxe care nu pot fi bănuite de faptul că s-au îndepărtat de la dreapta credinţă, dar au folosit termenul de biserici pentru comunitățile eterodoxe, sunt: Sfântul Vasile cel Mare (sec. al IV-lea), Iosif Vryennios (sec. al XIV-lea) sau Sfântul Marcu Eugenicul (sec. al XV-lea), Enciclica Patriarhilor ortodocşi din anul 1848 sau, mai recent, Sfântul Nectarie de Eghina († 1920) și alții.
    Când unii teologi sau unele sinoade au vorbit de „Biserica Romei”, după schisma acesteia din anul 1054, ei nu au trădat Ortodoxia, deoarece nu au recunoscut vreo altă Biserică adevărată în afara Bisericii Ortodoxe. De pildă, Sfântul Marcu al Efesului se adresează „Preafericitului Papă al Vechii Rome” cu aceste cuvinte: „Până când cei care sunt ai Aceluiaşi Hristos şi ai aceleiaşi credințe o să ne încăierăm și o să ne măcelărim unii pe alții? Până când închinătorii Aceleiaşi Treimi ne vom muşca și ne vom mânca întreolaltă (cf. Gal. 5, 15) până ce vom ajunge să ne nimicim unii pe alții și să fim desființați de vrăjmașii cei din afară?” (Sfântul Marcu Eugenicul, Opere, vol. I, Ed. Pateres, București, 2009, p. 199). Așadar, înțelegem faptul că, deşi acest sfânt ierarh ortodox se dezice de greşelile creştinismului apusean, nu renunţă la idealul unităţii tuturor creștinilor în credința cea dreaptă.
    Prin urmare, acceptarea denumirii de „biserici” pentru eterodocşi nu reprezintă o inovaţie a Sinodului din Creta. Manuale de dogmatică ortodoxă binecunoscute (precum ale lui P. Trembelas, I. Karmiris, Pr. D. Stăniloae) vorbesc de „biserica romano-catolică” sau de „bisericile protestante” şi nu s-a considerat că această terminologie reprezintă o abatere de la dreapta credinţă, deoarece prin aceste denumiri nu a fost recunoscut caracterul eclezial ortodox al comunităților respective,ci doar denumirea sau numele istoric de „biserică”. Folosind expresia „biserici eterodoxe”, care s-au îndepărtat de la credinţa ortodoxă, Sinodul din Creta precizează totodată că „Biserica Ortodoxă este Biserica cea Una, Sfântă, Sobornicească şi Apostolească”.

Extras din: Despre Sfântul și Marele Sinod din Creta, 16-26 iunie 2016 
Editura Basilica București- 2017
Lasa un comentariu
avatar
Articolul lunii
Retele Sociale
  • Facebook
  • Google+
  • Twitter
  • Comentarii
  • Apreciate
  • Vizualizari
Citate Ortodoxe

Total online: 1
Vizitatori: 1
Utilizatori: 0